Dieta vegană sau vegetariană – avantaje, dezavantaje și diferențe între ele
Când într-o zi ne aflăm în fața oglinzii și suntem mai mult sau mai puțin surprinși să descoperim că ne-am îngrășat cel puțin câteva kilograme, primul lucru care ne vine în minte este să ținem imediat o dietă. Și în acest moment ne confruntăm, de obicei, cu o altă problemă, aceea de a găsi un mod corect de a mânca, care este un compromis între ceea ce ne place și ceea ce nu ar trebui să mâncăm cu siguranță. Contrar aparențelor, nu este o sarcină ușoară, iar această însăși demisie de la mâncărurile preferate sau de la componentele lor este, de obicei, cea mai eficientă soluție. Acesta vă permite nu numai să pierdeți tot excesul de greutate într-o perioadă relativ scurtă de timp, dar mai ales să vă mențineți definitiv o siluetă subțire și atletică, care este exact silueta pe care v-o doriți cel mai mult.
Contents
- 1 Dieta fără carne – un moft sau un stil de viață recomandat
- 2 Dieta vegetariană – este carnea cu adevărat rea pentru noi
- 3 Vegetarianismul – cele mai importante beneficii pentru sănătate
- 4 Vegetarianismul – dezavantaje care trebuie luate în considerare
- 5 Veganismul – o dietă care elimină nu doar carnea, ci și produsele lactate
- 6 Veganismul – cum să compui mesele pentru a evita problemele de sănătate
- 7 Veganismul – avantajele și dezavantajele acestui tip de dietă
- 8 Un eșantion de masă 1800 kcal
Dieta fără carne – un moft sau un stil de viață recomandat
Una dintre cele mai radicale, ceea ce, desigur, nu înseamnă că, în același timp, metoda ineficientă de combatere a obezității, este renunțarea la consumul de carne și la toate produsele din carne. Până de curând, vegetarianismul, așa cum numim noi acest mod de alimentație, era considerat un moft, chiar un moft doar pentru un grup de entuziaști și era ridiculizat pe scară largă. Cu timpul, însă, a devenit evident că din ce în ce mai mulți oameni erau interesați de ea și doreau să combine îngrijirea sănătății lor cu filozofia tot mai populară și justificată de a nu face rău niciunei ființe vii. Bine-cunoscuta zicală conform căreia nu ne mâncăm prietenii se aplică aici și, de fapt, există mult adevăr în ea. Astfel, vegetarianismul a început să cucerească lumea, lăudat de unii specialiști, iar de alții, cu viziuni mai conservatoare, puternic criticat. Cu timpul, au fost create și multe varietăți ale acestuia, din meniu a început să dispară nu doar carnea sau mezelurile, ci și majoritatea celorlalte produse de origine animală, iar acum putem întâlni cele mai diverse abordări ale acestui stil de viață.
Cele mai frecvente varietăți de vegetarianism sunt:
- frutarianismul, care constă în a mânca doar fructe și legume care cad singure din copac, pentru a nu pune în pericol planta prin uciderea ei, ei recunosc doar alimentele dobândite în mod natural, printre acestea se numără, de exemplu, castraveții, dovleceii, roșiile, vinetele, merele, bananele, portocalele;
- Vitarianismul, constă în principal în consumul de produse proaspete, persoanele care urmează acest tip de dietă renunță complet la produsele gătite. Temperatura maximă admisă pentru prelucrarea termică este de 40 de grade. De asemenea, nu beau cafea sau ceai;
- Lacto-vegetarianismul, în acest caz, se pot consuma produse lactate, adică produse lactate și produse vegetale, dar nu sunt permise ouăle;
- Lacto-ovo-vegetarianismul (ovo-lactarianism ), unul dintre cele mai populare tipuri de vegetarianism, se bazează pe abstinența de la produsele din carne, dar sunt permise anumite produse de origine animală, cum ar fi produsele lactate și mierea;
- ovo-vegetarianismul, în care este permis doar consumul de ouă de origine animală,
- pesco-vegetarianismul, în care peștele și produsele din pește sunt permise în alimentație;
- Semivegetarianismul, în care se mănâncă pește, produse lactate și păsări de curte, dar nu și carne de mamifere;
- veganismul, în care se consumă doar legume și fructe, iar toate produsele de origine animală, adică laptele, brânza, ouăle și mierea, sunt complet omise;
- lichidarianismul, acest model alimentar constă în consumul de alimente vitrege, dar sub formă de sucuri; persoanele care urmează această dietă consideră că nu suprasolicită sistemul digestiv și, în același timp, oferă toate ingredientele necesare pentru buna funcționare a organismului nostru;
- sprautarianism, un regim alimentar care presupune în principal consumul de germeni, de exemplu semințe germinate de plante precum cereale, legume, fructe etc;
Dintre aceste numeroase varietăți de diete, vegetarianismul în forma sa originală și veganismul au câștigat cea mai mare popularitate. Ambele au ajuns deja în țara noastră, iar în 1847, la o reuniune a Asociației Vegetarienilor din Anglia, s-a convenit ca o persoană care se numește vegetariană să refuze să mănânce orice fel de carne. Un astfel de model de nutriție își găsește susținători, care, cel puțin de câțiva ani, sunt în dispută cu privire la care dintre diete este mai sănătoasă și aduce beneficii mai mari pentru sănătatea generală. Pentru a rezolva cel puțin parțial acest conflict, vom încerca să introducem ambele diete și este o chestiune individuală a fiecărei persoane este pe care dintre ele va fi gata să decidă.
Dieta vegetariană – este carnea cu adevărat rea pentru noi
Dacă ne uităm la dieta majorității societății noastre, încet-încet nu mai suntem surprinși de faptul că excesul de greutate și obezitatea au devenit o problemă socială, iar pentru tratarea efectelor negative ale acestora se cheltuiesc anual sume uriașe de bani. Să recunoaștem, ne îngrășăm cu o viteză enormă și tocmai printr-o dietă adecvată putem nu numai să slăbim, ci și să scăpăm de majoritatea bolilor care ne afectează. De aceea, mulți specialiști, atât medici, cât și nutriționiști profesioniști, recomandă din ce în ce mai mult doar vegetarianismul, eliminarea din meniu a tuturor componentelor dăunătoare de origine animală. Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că părerile pe această temă sunt împărțite și vom întâlni la fel de mulți susținători ai consumului de carne roșie, de exemplu, ca și adversari aprigi ai acesteia.
Cu toate acestea, faptele sunt evidente: pe de o parte, cotletul nostru preferat este cu siguranță o sursă importantă de fier și proteine, dar pe de altă parte conține o mulțime de acizi grași saturați, care nu sunt în totalitate sănătoși. Administrat în exces în organism poate deveni rapid cauza creșterii nivelului de colesterol „rău” din sânge, ceea ce reprezintă o cale directă către boli cardiovasculare grave și chiar amenințătoare de viață. O cantitate mare din acești acizi se găsește, de asemenea, în grăsimile consumate, în uleiuri, untură și unt. Deși criticile la adresa cărnii roșii sunt încă foarte controversate, este mai bine să o înlocuiți cu carne albă mai sănătoasă, de exemplu, din carne de pasăre, sau să deveniți complet vegetarieni și să eliminați ambele tipuri de carne din dieta zilnică.
Vegetarianismul – cele mai importante beneficii pentru sănătate
Beneficiile trecerii la vegetarianism par evidente, așa că merită să ascultați părerea specialiștilor și să scăpați o dată pentru totdeauna nu doar de excesul de greutate, ci și de multe probleme de sănătate. Doar o scurtă conversație cu un dietetician ne va arăta că eliminarea cărnii din alimentație poate avea un efect benefic asupra reducerii riscului a numeroase boli. Acest lucru se datorează furnizării organismului cu ceea ce are nevoie pentru a funcționa corect, vitaminele: A, B, vitamina C esențială, practic toate mineralele, fibrele alimentare, acizii grași sănătoși Omega – 3, fitoestrogenii sau flavonoidele. Mai jos vă voi spune care sunt alimentele care ne oferă cele mai multe dintre vitaminele menționate anterior:
- Vitamina A – cartofii dulci, varza, spanacul, dovleacul, morcovii, grepfrutul, plantele botanice și untul, laptele și alte produse lactate;
- Vitamina B – nuci și semințe, fasole, ouă și produse lactate, lapte de soia, pește și spanac;
- VitaminaC – portocale, kiwi, lămâie, guava, conopidă, varză de Bruxelles și ardei;
- fibre alimentare – în principal produse cerealiere, adică fulgi, tărâțe, pâine integrală și integrală, leguminoase, fructe (în special uscate), legume precum broccoli sau cartofi și nuci
- Acizii grași Omega-3 – o sursă bună deacizi grași Omega-3 sunt uleiurile vegetale, în principal: uleiul de in, uleiul de rapiță și uleiul de soia, nucile și semințele, cum ar fi semințele de in și semințele chia;
- Fitoestrogeni – se găsesc în soia și leguminoase. De asemenea, nu trebuie să uităm de semințele de floarea-soarelui, semințele de in și de susan, tofu, iaurtul și laptele de soia, uleiul de măsline, humusul și pâinea integrală;
- flavonoidele – aici putem include citricele, plantele cu frunze verzi și leguminoasele. Se găsesc, de asemenea, în cafea, cacao și vin roșu.
Afecțiuni care pot fi prevenite printr-o dietă vegetariană corect alcătuită:
- bolile cardiovasculare menționate, în special ateroscleroza, hipertensiunea arterială, riscul de infarct miocardic și de accident vascular cerebral este, de asemenea, redus;
- cancere, cele mai grave boli cu o rată mare de mortalitate, inclusiv cancerul de prostată, cancerul intestinal, cancerul de stomac, cancerul de vezică urinară, cancerul pancreatic și chiar cancerul de sân;
- pietre la rinichi sau la vezica biliară;
- apendicită;
- artrita reumatoidă și alte boli articulare cauzate de excesul de greutate;
- persoanele care suferă de obezitate au foarte des probleme cu buna funcționare a glandei tiroide, deoarece au niveluri ridicate ale hormonului de stimulare a tirotropinei, în timp ce vegetarienii au adesea un nivel redus de BMI; în plus, studiile științifice arată că aceste persoane au markerii de inflamație reduși;
- Diabetul în stadiul II, care este, de asemenea, cauza altor afecțiuni coexistente, cum ar fi sindromul extrem de periculos al piciorului diabetic;
- constipație și hemoroizi;
- cariile dentare.
O dietă vegetariană are, de asemenea, un efect benefic asupra stării pielii noastre, în primul rând pentru a întârzia într-o oarecare măsură procesele de îmbătrânire naturală a acesteia prin eliminarea componentelor care pot afecta activitatea excesivă a radicalilor liberi.
Vegetarianismul – dezavantaje care trebuie luate în considerare
Toate acestea, desigur, arată frumos și, eliminând carnea din meniul zilnic, vom avea cu siguranță beneficii pentru sănătatea noastră, dar această dietă are și câteva dezavantaje, pe care merită să le cunoaștem înainte de a ne decide să o urmăm. Corpul nostru este un mecanism complex, format din mai multe sisteme care lucrează în strânsă legătură între ele, iar o perturbare a funcționării chiar și a unuia dintre ele poate avea un efect negativ asupra celorlalte. Nu se poate nega faptul că carnea în forma sa roșie, carnea de vită și chiar de porc, este o sursă importantă de proteine, fier, zinc și vitamina B12 și vitamina D, care este uneori dificil de furnizat în alte moduri. Mulți medici trag chiar un semnal de alarmă, considerând că o dietă vegetariană reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătatea noastră, deși, în opinia noastră, acest lucru pare puțin exagerat. Este important să se mențină un echilibru corect între toate componentele dietei, ceea ce poate fi dificil de realizat la început. Dacă nu avem grijă de acest lucru, trebuie să ne gândim la consecințe grave asupra sănătății, la posibilitatea apariției unor boli precum:
- anemie megaloblastică sau anemie, care rezultă tocmai din deficiențele de vitamina B12 apărute în organism;
- rahitism, o boală care duce la deformări ale oaselor ca urmare a unei scăderi a mineralizării acestora, care este rezultatul deficienței de vitamina D;
- sindromul de malnutriție proteică, după cum sugerează și numele, care rezultă din deficiențe în ceea ce privește cantitatea adecvată de proteine din organism;
- tulburări menstruale;
- tulburări ale sistemului digestiv, de obicei sub formă de diaree supărătoare.
Plantele, la fel ca și alte organisme, caută mijloace de aur pentru a se proteja împotriva prădătorilor, de aceea secretă substanțe naturale antinutriționale, care influențează negativ absorbția de vitamine, minerale sau proteine. Printre acestea se numără: fitații, lectinele, taninurile și oxalatul de calciu. Dacă dorim să ne menținem sănătatea cât mai mult timp posibil, ar trebui să limităm nivelul acestor compuși. Înmuierea legumelor uscate, a cerealelor sau a nucilor peste noapte este foarte utilă. Gătitul acestora are, de asemenea, un efect benefic asupra reducerii nivelului de fitat. De aceea, este important să le clătiți de mai multe ori și să le gătiți neacoperite. O altă modalitate este fermentarea leguminoaselor, adică soia fermentată sub formă de sos de soia, natto, tepeh sau miso. Pe de altă parte, germinarea semințelor elimină până la 80% din fitații din plantă. Germinarea afectează în mod corect conținutul de proteine asimilabile, carbohidrați și vitamine. Reducerea indicelui glicemic este, de asemenea, un fapt important.
Bineînțeles, toate aceste probleme pot fi evitate dacă meniul zilnic este alcătuit corespunzător și conține o proporție mare de vitamine din fructe, legume și cereale, calciu din lactate și produse lactate și minerale, cum ar fi fierul din spanac. De asemenea, este o idee bună să vă faceți analize de sânge regulate pentru a vă verifica nivelul de vitamine și nutrienți. Acest lucru ne va ajuta să ne controlăm mai bine dieta, iar orice deficiențe pot fi suplimentate cu suplimente de bună calitate.
Veganismul – o dietă care elimină nu doar carnea, ci și produsele lactate
Iubitorii și susținătorii dietei vegane, care este, după cum știm deja, o variantă mai restrictivă a vegetarianismului, au decis să meargă și mai departe și, pe lângă eliminarea cărnii și a produselor sale din meniu, au eliminat și laptele, produsele lactate și ouăle. Cu toate acestea, în prezent, piața este bogată în produse gata făcute și produse semifinite, care pot fi un substitut ideal pentru grupurile de produse menționate mai sus. Aceasta este după cum urmează:
- în loc de cârnați și cârnați – cârnați de soia,
- În loc de pateuri și paste de ouă – pateuri de soia și paste de legume,
- În loc de brânza galbenă – brânză galbenă vegană feliată sau tăiată în cuburi,
- în loc de lapte de vacă – lapte vegetal, cum ar fi laptele de soia, de migdale, de cocos sau de ovăz, care ar trebui să fie îmbogățit cu calciu pentru a minimiza deficitul de calciu,
- în locul produselor lactate – iaurturi și deserturi din soia, creme tartinabile din legume, smântână de soia,
- în loc de maioneză – maioneză de soia,
- înghețată vegană în loc de înghețată din lapte de vacă.
Există, de asemenea, multe produse semifabricate gata preparate care pot înlocui perfect carnea în mâncăruri, de exemplu tofu, granule de soia, cuburi de soia, tempeh sau seitan. Dacă doriți să coaceți ceva și trebuie să înlocuiți ouăle, bananele, semințele de in sau mousse-ul de mere sunt ideale.
Aceasta este o soluție destul de radicală, dar devine din ce în ce mai populară, promovată și de primele pagini ale ziarelor și portalurilor de bârfe, de actori celebri și de celebrități. Poate că uneori nu este cel mai bun model de urmat, dar nu se poate nega faptul că veganismul aduce nu doar o pierdere rapidă în greutate, ci și alte beneficii pentru sănătatea noastră suprasolicitată. Desigur, acest lucru este posibil doar dacă alegem produsele potrivite pentru mesele noastre echilibrate. Prin urmare, merită să folosim aici profilul de aminoacizi. Aceasta presupune o combinație adecvată de cereale și leguminoase. Studiile științifice au arătat că plantele conțin toți aminoacizii esențiali pentru buna funcționare a organismului. Adevărul este că unele produse pe bază de plante conțin mai multă lizină și mai puțină metionină, sau invers. De aceea, este important să aveți o varietate de produse proteice. Acest lucru ne permite, de exemplu, să mâncăm fasole într-o zi și hrișcă în ziua următoare.
Un alt aspect foarte important al unei diete vegetariene este limitarea consumului de carne și produse din carne și de toate celelalte produse de origine animală și modul în care le putem înlocui pentru a oferi organismului nutrienții necesari. Devine necesară găsirea unor înlocuitori de carne eficienți, cu aceeași compoziție sau cel puțin similară. Produsele ideale pentru a înlocui carnea sunt: lintea, tofu, fasolea, vinetele, conopida sau cartofii. În caz contrar, ne putem expune la boli cauzate, de exemplu, de lipsa vitaminelor sau a altor componente care le previn.
Veganismul – cum să compui mesele pentru a evita problemele de sănătate
Compoziția corectă a unei mese vegane poate fi dificilă la început, dar, din fericire, informații relevante pot fi găsite pe multe site-uri dedicate alimentației sănătoase. Publică, printre altele, un meniu pentru o săptămână întreagă, iar dacă mai aveți îndoieli, puteți consulta oricând un nutriționist. Interesant este faptul că informații pe această temă pot fi obținute și de la medici specialiști, mulți dintre ei devenind entuziaști ai stilului de viață vegan.
Produsele incluse într-o dietă vegană corect alcătuită:
- produse cerealiere, realizate cu cereale precum secară, ovăz, mai rar grâu, paste integrale, crupe, fulgi de ovăz, pâine integrală neagră;
- legume și fructe, practic sub orice formă;
- leguminoase, linte, soia, fasole, mazăre, năut și fasole boabe;
- nuci;
- produse din soia, cum ar fi laptele, care poate fi folosit pentru a înlocui laptele de vacă, și tofu, o brânză de soia extrem de populară, consumată atât caldă, cât și rece;
- Toate semințele, semințe de floarea-soarelui, semințe de in, semințe de dovleac, semințe de cânepă;
- grăsimi de origine pur vegetală, de exemplu, uleiul de cocos nerafinat recomandat de dieteticieni, a cărui cantitate, desigur, nu trebuie exagerată, dar este ideală pentru salatele dietetice
- ciuperci, care sunt deosebit de abundente în pădurile noastre în acest an.
Veganismul – avantajele și dezavantajele acestui tip de dietă
Acest tip de dietă, ca și vegetarianismul, necesită o abordare bine gândită, având însă avantajele sale incontestabile, evidențiate și de specialiștii menționați mai sus. Studii recente au arătat că, contrar celor afirmate de sceptici, ambele diete par să aibă mai multe avantaje, inclusiv prevenirea și tratarea multor boli periculoase. În cazul veganismului, merită adăugată și lista afecțiunilor enumerate mai sus, pentru care o dietă vegetariană poate ajuta:
- minimizând riscul de a deveni supraponderal, o dietă vegană bine compusă și echilibrată vă permite să vă mențineți greutatea la un nivel corect, așa cum este determinat de factorul BMI;
- menținerea colesterolului LDL la un nivel sănătos, ceea ce reprezintă un element important în prevenirea bolilor de inimă;
- creșterea semnificativă a imunității naturale a organismului, ca urmare a furnizării de nutrienți care să îi permită acest lucru, cu o creștere simultană a rezistenței la alergii;
- Îmbunătățirea funcției digestive, arderea mai rapidă și neîntreruptă a grăsimilor și digestia, combinate cu eliminarea toxinelor și a altor produse metabolice negative din organism;
- contribuția la prevenirea și tratamentul bolilor neurodegenerative, cum ar fi boala Parkinson sau Alzheimera, după cum demonstrează cercetările din acest domeniu;
- tratamentul și reducerea simptomelor astmului bronșic;
- menținerea pe termen lung a unor oase puternice și a unor articulații sănătoase, prevenind apariția osteoporozei prin aportul unor doze adecvate de vitamina K, magneziu și potasiu;
- prevenirea cariilor, cauzate tocmai de o alimentație necorespunzătoare, dominată de obicei de produse care conțin cantități astronomice de zahăr, cel mai mare dușman al smalțului dentar.
Din nefericire, și în această dietă, ca și în multe altele, pot fi găsite unele dezavantaje. Prin urmare, alegând această dietă, trebuie să ținem cont și de anumite consecințe negative, rezultate însă din greșelile noastre, dintre care cele mai importante sunt:
- din nou deficiențe de nutrienți, vitamina B12, D sau acizi grași Omega – 3, fără de care multe sisteme importante ale corpului nostru nu pot funcționa corect, mai ales creierul și sistemul nervos;
- o lipsă de calciu, adesea cauzată de o lipsă de produse care conțin calciu în alimentație;
- deficiențe de fier și zinc;
- lipsa unor cantități adecvate de proteine, care sunt prezente în carne și care, într-o dietă vegană, sunt cauzate și de absența laptelui și a produselor lactate.
Femeile care sunt însărcinate sau care alăptează ar trebui să ia în considerare, de asemenea, o dietă vegană sau vegetariană, deși studii recente arată că este puțin probabil să prezinte riscuri pentru sănătate, atât pentru mamă, cât și pentru copil.
Un eșantion de masă 1800 kcal
Mic dejun: fulgi de ovăz
- fulgi de ovăz 50g
- afine 100g
- băutură de soia îmbogățită cu calciu 240ml
- nuci 15g
- banană 170g
II mic dejun: salată
- roșii cherry 80g
- ceapă 30g
- tofu marinat 60g
- castravete 60g
- măsline negre 20g
- piper galben 100g
- piper roșu 100g
- salată romană 50g
Cină: curry rapid de legume
- cățel de usturoi mic 2g
- ceapă 40g
- rădăcină de ghimbir 3g
- broccoli 50g
- morcov 20g
- roșii 50g
- mazăre verde 50g
- bulion de legume 150g
- lapte de nucă de cocos în conservă 50g
- quinoa 65g
- Condimente de curry, piper cayenne, coriandru, busuioc
Gustarea de după-amiază: fructe + nuci
- migdale 30g
- piersici 180g
Cină: ardei umpluți cu hrișcă și legume
- ardei roșu 400g
- crupe de hrișcă 30g
- usturoi 1g
- dovlecel 100g
- ceapă 80g
- linte uscată 40g
- roșii la conservă 200g
- condimente: ardei dulce, ardei roșu, curcuma, coriandru, sare, piper