Cum ai grijă de intestinele tale – astfel încât acestea să funcționeze corect?
Unul dintre cele mai importante organe din corpul uman este cu siguranță intestinul, atât cel gros, cât și cel subțire, care reprezintă o parte esențială a sistemului nostru digestiv. Acestea îndeplinesc multe funcții importante, fără de care, printre altele, o digestie corectă și funcționarea sistemului excretor ar fi imposibile. Prin urmare, merită să aflăm cum să avem grijă de intestine, astfel încât acestea să funcționeze pentru o perioadă lungă de timp și fără tulburări de sănătate.
Contents
Ce este intestinul subțire și care este structura sa?
Intestinul uman este împărțit în două secțiuni, intestinul subțire și intestinul gros, care au funcții diferite, dar o structură similară. Vom prezenta mai întâi intestinul subțire, care este cea mai lungă parte a sistemului nostru digestiv, ajungând la un adult la o lungime de până la 6-8 metri. Acest lucru poate fi cel puțin surprinzător, dar acesta se potrivește cu ușurință în cavitatea abdominală și este situat între intestinul gros și stomac, fiind alcătuit din trei straturi:
- membrană mucoasă;
- membrana musculară;
- peritoneu.
În structura intestinului subțire, distingem, de asemenea, patru dintre cele mai importante secțiuni ale sale:
- pilorul, care face legătura între stomac și duoden și este alcătuit din țesut muscular;
- duodenul, care este conectat la stomac și este responsabil, printre altele, de digestia proteinelor, a grăsimilor și aduodenul, care este conectat tocmai la stomac și este responsabil, printre altele, de digestia proteinelor, grăsimilor și carbohidraților cu ajutorul enzimelor digestive și permite absorbția substanțelor nutritive pe care le furnizăm organismului prin hrană;
- jejunul, cu o lungime cuprinsă între 2 și 5 metri, unde au loc cele mai importante și corecte procese digestive și unde substanțele nutritive sunt absorbite de vilozitățile intestinale;
- ileonul, de obicei cu o lungime de aproximativ 1,5 metri, unde are loc digestia finală și absorbția și asimilarea substanțelor nutritive, trecând în intestinul gros.
Ce este intestinul gros și din ce componente este alcătuit acesta?
Intestinul gros este conectat la intestinul subțire pe de o parte și la rect pe de altă parte și este, de asemenea, mult mai scurt, cu o lungime cuprinsă între 1,3 și 1,5 metri. Una dintre caracteristicile sale este și localizarea sa, dacă ne uităm la o imagine a sistemului digestiv uman, observăm imediat că cavitatea abdominală este înconjurată de acesta. La fel ca și intestinul subțire, și intestinul gros este format din mai multe secțiuni:
- cecul, cunoscut și sub numele de caecum, de aici pleacă apendicele complet redundant, iar alimentele parțial digerate din intestinul subțire intră în cecum;
- colonul ascendent, care măsoară 23 cm;
- flexura hepatică, după cum sugerează și numele, situată chiar sub acest organ important;
- colonul transvers, situat în partea superioară a abdomenului și care se desfășoară pe diagonală;
- flexura splenică, situată chiar sub splină;
- colonul rectosigmoidian, care se îndreaptă deja spre rect și are o lungime de numai 5 cm;
- rectul, ultima secțiune măsurând între 15 și 20 cm și fiind conectată la canalul anal.
Ce funcții îndeplinesc intestinele în corpul uman?
După cum puteți vedea, structura intestinelor subțire și gros este destul de complexă, ceea ce nu ar trebui să fie o surpriză, având în vedere diferitele sarcini pe care trebuie să le îndeplinească în corpul uman. Acestea formează o parte esențială a tractului nostru digestiv, iar funcțiile pot fi împărțite în funcție de tipul de intestin:
Intestin subțire:
- alimentele amestecate cu acizii din stomac intră în el;
- în el începe procesul propriu-zis de digestie;
- sunt secretate în continuare enzime digestive care descompun particulele alimentare în componente mici;
- aici sunt absorbite substanțele nutritive, care ajung apoi în fluxul sanguin și în sistemul limfatic;
- este responsabil de producerea de hormoni care determină buna desfășurare a proceselor digestive;
- facilitează absorbția apei furnizate, de asemenea, cu alimente.
Intestin gros:
- realizează procesele metabolice activate de bacteriile intestinale, în principal bacterii anaerobe din familia Bacteroides fragilis și bacterii aerobe, cum ar fi Escherichia coli;
- extrage, de asemenea, apa și sarea din conținutul intestinal;
- prelucrează în continuare reziduurile alimentare nedigerate până în prezent;
- în el are loc producerea de fecale, care trec până la rect și sunt apoi excretate prin anus.
Intestinele efectuează, de asemenea, mișcări asemănătoare unor viermi, numite peristaltism, al căror curs depinde de prezența mai multor hormoni importanți. Aceștia cresc simultan sub influența altor factori, de exemplu nervozitatea, care se poate încheia cu diaree, iar contrariul are loc sub influența unui stres puternic și prelungit, o cauză frecventă a constipației dureroase.
Cu toate acestea, peristaltismul corect este un proces esențial pentru buna funcționare a sistemului digestiv; fără el, ar fi imposibil să se deplaseze alimentele consumate și digerate pe toată lungimea intestinelor, de la pilorus până la anus.
Cu ce afecțiuni intestinale ne confruntăm cel mai frecvent?
Orice afecțiune a intestinelor, fie ele mici sau mari, nu poate fi ignorată, trebuie luate imediat măsurile adecvate, iar riscurile pentru sănătate sunt mai presus de orice:
- tulburări digestive, greață, vărsături, diaree sau constipație;
- mișcări neregulate ale intestinului;
- dureri abdominale de intensitate variabilă;
- sindromul colonului iritabil;
- SIBO, sau sindromul de creștere excesivă a bacteriilor din intestinul subțire;
- boala celiacă, o reacție inflamatorie cauzată de intoleranța la gluten;
- boala inflamatorie intestinală de natură infecțioasă, cauzată cel mai frecvent de bacteriile Escherichia coli și Salmonella și de ciupercile Candida albicans;
- boli de natură parazitară, cauzate în principal de tenii sau de viermi rotunzi umani;
- diverticule și polipi ai intestinului gros;
- cancer colorectal.
Cum pot avea grijă de sănătatea intestinului meu?
Fără procesele digestive care au loc în intestine , cu greu am putea funcționa, așa că este important să avem grijă de ele în mod corespunzător pentru a evita posibilele boli care au un impact negativ simultan asupra altor aspecte ale sănătății. Baza pentru menținerea sănătății intestinale este îngrijirea așa-numitei microflore intestinale, care este responsabilă de funcțiile menționate mai sus.
Aceasta este influențată de o serie de factori care depind în mod direct de stilul nostru de viață, în primul rând de alimentația noastră. Dacă dorim să ne bucurăm de un intestin sănătos și care funcționează corect, ar trebui să ținem cont:
Dieta intestinală
O dietă adecvată, așa cum recomandă medicii și nutriționiștii, este primul aspect al îngrijirii intestinelor și a restului sistemului digestiv, astfel încât să poată fi evitate și supraponderabilitatea și obezitatea. Prin urmare, persoanele care se plâng de orice problemă cu intestinele lor ar trebui să pună imediat în aplicare o dietă intestinală, care are în același timp un efect pozitiv asupra sănătății lor generale.
Pentru mulți oameni, dieta intestinală înseamnă o schimbare radicală, aproape completă a obiceiurilor alimentare anterioare, dar experții spun invariabil că merită cu adevărat. Este, în primul rând, o dietă săracă în grăsimi, ușor de digerat, cu o selecție de produse care sunt deosebit de benefice pentru funcția intestinală, deci este esențial să fie eliminate din meniul zilnic:
- alimentele de tip fast-food și alimentele foarte procesate;
- leguminoasele, fasolea și mazărea;
- anumite legume care pot provoca balonare, cum ar fi varza;
- produsele din cereale integrale, cum ar fi pâinea integrală, dar nu uitați să păstrați o cantitate corectă de fibre în alimentația dumneavoastră;
- mezeluri și carne grasă;
- produsele lactate grase, brânza galbenă și mai ales brânza topită;
- excesul de zahăr, dulciuri, băuturi carbogazoase, sucuri de fructe cu zahăr fructoză-glucoză;
- alimentele prăjite;
- alcool, ceai negru și cafea.
Toate aceste produse care dăunează intestinului trebuie înlocuite:
- pâinea făcută din făină de grâu;
- produsele lactate și laptele cu conținut scăzut de grăsimi;
- carne slabă și mezeluri;
- apă minerală și infuzii din plante;
- condimente cu proprietăți medicinale.
Activitatea fizică
Diferite forme de activitate fizică sunt necesare pentru a menține un peristaltism intestinal adecvat, pentru a stimula intestinele să lucreze mai activ și pentru a îmbunătăți fluxul sanguin, ceea ce va accelera semnificativ procesele digestive. Nu trebuie să ne apucăm imediat de un sport, doar o plimbare de o oră în fiecare zi poate face adevărate minuni, ajutând în același timp la menținerea unei greutăți corporale sănătoase.
În același timp, exercițiile fizice previn constipația dureroasă, ajută la controlul apetitului și evită multe tulburări digestive. Cu toate acestea, este important de reținut că prea multă mișcare poate fi contraproductivă și poate provoca tulburări gastrointestinale.tulburări gastrointestinale, deteriorarea mucoasei intestinale și apariția unor afecțiuni inflamatorii periculoase.
Evitarea situațiilor stresante
Stresul pe termen lung este unul dintre factorii care afectează în mod negativ funcția intestinelor și a întregului sistem digestiv. Printre altele, provoacă dureri severe și contribuie la dezvoltarea multor boli, inclusiv a sindromului de colon iritabil sau a bolii inflamatorii intestinale, deosebit de supărătoare și dificil de tratat. Apar și alte simptome:
- diaree, adesea cu sânge, sau constipație;
- vărsături, crampe și dureri abdominale;
- probleme digestive datorate dereglării microflorei intestinale;
- pierderea poftei de mâncare sau, dimpotrivă, o senzație constantă de foame și gustări între mese;
- o senzație de slăbiciune generală și pierdere în greutate;
- probleme de somn care pot duce la insomnie.
Consumul unei cantități corecte de apă
Pentru ca intestinele noastre să îndeplinească toate funcțiile menționate mai sus, este esențial să bem cantități adecvate de lichide, cel puțin 2 litri pe zi. Apa și alte lichide indicate protejează organismul de efectele deshidratării, atunci când fluidele reziduale sunt stocate tocmai în intestine, în detrimentul altor părți ale corpului. În același timp, absența lor poate duce la acumularea unor cantități excesive de toxine dăunătoare sănătății și la retenția de fecale, a căror excreție devine mult mai dificilă și foarte dureroasă.
Utilizarea tratamentelor pe bază de plante medicinale
De obicei, toate afecțiunile intestinale sunt ameliorate cu ajutorul produselor farmaceutice, care, pe lângă eficacitatea lor, se caracterizează și prin efectele secundare pe care le pot provoca. O modalitate bună de a trata afecțiunile descrise mai sus este prin fitoterapie, adică prin utilizarea de plante și ierburi cu proprietăți curative dovedite, iar cele mai des folosite în acest scop sunt:
- feniculul, care stimulează secreția de sucuri gastrice, reglând eficient ritmul scaunelor, înlăturând constipația și favorizând peristaltismul intestinal;
- menta, care ameliorează simptomele indigestiei, relaxând mușchii netezi și îmbunătățind digestia;
- chimenul, utilizat în caz de greață, arsuri la stomac, flatulență, constipație și diaree, reglând producția de bilă și suc gastric;
- salvie de salvie, eficientă împotriva efectelor exceselor alimentare, cu efect diastolic și analgezic;
- mușețelul, care relaxează musculatura netedă a intestinelor și ajută la tratarea indigestiei;
- păpădia, care ajută la curățarea intestinelor de toxine și reziduuri metabolice, reglând mișcările intestinale și susținând microflora intestinală.
Surse:
- https://www.healthline.com/health/digestive-health/how-long-are-your-intestines
- https://www.healthline.com/human-body-maps/small-intestine#1
- https://www.healthline.com/health-news/a-common-antidepressant-may-also-help-relieve-ibs-symptoms