![\"](\"https:\/\/consumers-views.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/Depositphotos_291498110_S.jpg\" "\\"\\"")
<\/figure><\/figure><\/div>\n\n\n\nMicroflora intestinal\u0103 are un impact uria\u0219 asupra organismului uman. Microbiota este compus\u0103 \u00een principal din bacterii de tip Bacteroidetes \u0219i Firmicutes. Bine\u00een\u021beles, este variabil\u0103 \u0219i direct influen\u021bat\u0103 de rasa \u0219i starea de s\u0103n\u0103tate a unei persoane. \u00cen plus, acesta se schimb\u0103 pe parcursul vie\u021bii noastre. Microbiota intestinal\u0103 cre\u0219te tot timpul \u00een timpul copil\u0103riei, \u00een timp ce v\u00e2rsta adult\u0103 este crucial\u0103, pentru c\u0103 atunci este monodimensional\u0103. Alte modific\u0103ri apar \u00een timpul perioadei de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire, \u00een care acesta devine mai slab. Prin urmare, merit\u0103 s\u0103 ave\u021bi grij\u0103 de un aport adecvat de probiotice. Selec\u021bia probioticelor ar trebui s\u0103 se bazeze pe rezultatele testelor de scaun pentru a suplimenta tulpinile de bacterii care lipsesc. Desigur, astfel de teste ar trebui efectuate \u00een orice moment al vie\u021bii, deoarece intestinele sunt al doilea creier al nostru \u0219i, de asemenea, consolideaz\u0103 buna func\u021bionare a sistemului imunitar. Probioticele sunt importante \u0219i atunci c\u00e2nd lu\u0103m antibiotice, pentru c\u0103 atunci microflora intestinal\u0103 se epuizeaz\u0103. Cercet\u0103rile au ar\u0103tat, de asemenea, c\u0103 unele dintre bacteriile din intestinele noastre sunt fixe, iar altele se schimb\u0103. Aceasta este influen\u021bat\u0103 de factori cum ar fi infec\u021biile, alimenta\u021bia deficitar\u0103, stresul cronic, farmacoterapia \u0219i stilul de via\u021b\u0103. Cu toate acestea, multe studii \u0219tiin\u021bifice arat\u0103 c\u0103 dieta este cea care are cel mai mare impact asupra microbiotei intestinale. Merit\u0103 s\u0103 ne amintim c\u0103 starea noastr\u0103 de s\u0103n\u0103tate are, de asemenea, un impact asupra cantit\u0103\u021bii \u0219i calit\u0103\u021bii bacteriilor intestinale. Persoanele care sufer\u0103, de exemplu, de diabet, de boal\u0103 celiac\u0103, de obezitate sau de boli inflamatorii intestinale sunt caracterizate de o diversitate sc\u0103zut\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Impactul asupra organismului<\/h2>\n\n\n\n
Microbiomul influen\u021beaz\u0103 fiziologia uman\u0103 \u00een multe feluri. \u00cen principal, implic\u0103 digestia prin tractul digestiv a ingredientelor care nu sunt digerate de enzimele sistemului digestiv. Cu toate acestea, dac\u0103 exist\u0103 o disbioz\u0103 la nivelul intestinelor, adic\u0103 o microflora slab\u0103, atunci pot ap\u0103rea dificult\u0103\u021bi \u00een ceea ce prive\u0219te digestia corect\u0103 \u00een tractul digestiv.<\/p>\n\n\n\n
Axa intestin-creier<\/h3>\n\n\n\n
Afirma\u021bia conform c\u0103reia intestinul este al doilea creier al nostru este absolut corect\u0103. Este de mare importan\u021b\u0103 deoarece implic\u0103 informa\u021bii bidirec\u021bionale \u00eentre microflora, intestin \u0219i creier. Toate acestea se \u00eent\u00e2mpl\u0103 prin intermediul c\u0103ilor neuronale care implic\u0103 centrele \u0219i sistemul nervos enteric, iar sistemul cardiovascular este, de asemenea, important. Informa\u021bia care se transmite prin sistemul circulator are loc datorit\u0103 regulatorilor sistemului imunitar, hormonilor, neurotransmi\u021b\u0103torilor.hormoni, axa care leag\u0103 hipotalamusul de glanda pituitar\u0103 \u0219i glandele suprarenale, precum \u0219i metaboli\u021bii bacterieni, \u0219i anume acizii gra\u0219i cu lan\u021b scurt. Studiile au ar\u0103tat, de asemenea, c\u0103 microbiota influen\u021beaz\u0103:<\/p>\n\n\n\n
- reflexe care rezult\u0103 din \u021besutul afectat,<\/li>
- comportamentul nostru de stres,<\/li>
- neurochimia creierului,<\/li>
- consumul de alimente,<\/li>
- comportamentul emo\u021bional \u0219i social.<\/li><\/ul>\n\n\n\n
\u00cen studiile efectuate pe \u0219oareci, s-a dovedit c\u0103 influen\u021ba microbiotei este esen\u021bial\u0103 pentru dezvoltarea social\u0103 a \u0219oarecilor, iar o compozi\u021bie inadecvat\u0103 a acesteia \u00een tractul digestiv afecteaz\u0103 tulbur\u0103rile neurocognitive, chiar \u0219i autismul. \u00cen plus, astfel de indivizi prezint\u0103 un r\u0103spuns crescut la stres \u0219i au reac\u021bii de anxietate accentuate, \u00een compara\u021bie cu \u0219oarecii care au o compozi\u021bie normal\u0103 de bacterii intestinale. De asemenea, a fost efectuat un test pentru a vedea ce s-ar \u00eent\u00e2mpla atunci c\u00e2nd bacteriile din intestinul \u0219oarecilor ar fi fost ref\u0103cute. Acest lucru a dus la reducerea nivelului de corticosteron, care este secretat \u00een timpul stresului \u0219i anxiet\u0103\u021bii. Prin acest experiment, s-a demonstrat importan\u021ba dintre microflora, intestinul \u0219i creier \u0219i dezvoltarea corect\u0103 a sistemului nervos al unui individ.<\/p>\n\n\n\n
Bacteriile care tr\u0103iesc \u00een intestinele noastre sunt responsabile de producerea de acizi gra\u0219i cu lan\u021b scurt, care au o mare importan\u021b\u0103 \u00een leg\u0103tura dintre bariera hemato-encefalic\u0103. Acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 prin cre\u0219terea produc\u021biei de proteine care sunt esen\u021biale \u00een jonc\u021biunile str\u00e2nse. Este vorba, \u00een principal, de jonc\u021biunea str\u00e2ns\u0103 a celulelor intestinale, care taie spa\u021biul dintre celule. Acest lucru face ca celulele s\u0103 fie foarte str\u00e2ns legate \u00eentre ele. Acestea se aseam\u0103n\u0103 cu o re\u021bea, care este aranjat\u0103 \u00een fire \u0219i ne protejeaz\u0103 de agen\u021bii patogeni. Pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 exist\u0103 \u00eentreruperi \u00een conexiunea str\u00e2ns\u0103, substan\u021bele nocive sunt eliberate din lichidul intercelular.Acest lucru poate avea un impact negativ asupra func\u021biei cerebrale, a st\u0103rii de spirit \u0219i a func\u021biilor cognitive.<\/p>\n\n\n\n
Microbiomul \u0219i psihicul<\/h3>\n\n\n\n
\u00cen ultimii ani, cercet\u0103torii au demonstrat \u00een repetate r\u00e2nduri c\u0103 influen\u021ba microbiotei intestinale are o mare importan\u021b\u0103 \u00een r\u0103spunsurile noastre la stres \u0219i anxietate, \u00een tulbur\u0103rile depresive \u0219i \u00een procesele cognitive. Multe studii au documentat faptul c\u0103 utilizarea terapiei probiotice \u00een combina\u021bie cu prebioticele are un efect pozitiv asupra st\u0103rii persoanelor cu probleme psihologice, anxietate \u0219i st\u0103ri depresive. Un impact semnificativ al microflorei intestinale apare la persoanele care consum\u0103 alcool. Aici putem observa permeabilitatea intestinului gros \u0219i modific\u0103ri \u00een compozi\u021bia microflorei intestinale, care determin\u0103 cre\u0219terea st\u0103rilor depresive \u0219i a poftei de alcool.<\/p>\n\n\n\n
Impactul asupra digestiei<\/h3>\n\n\n\n
La persoanele s\u0103n\u0103toase, bacteriile sunt responsabile de digestia fibrelor alimentare, a unor proteine \u0219i a zaharurilor. Aceasta produce acizi cu lan\u021b scurt care furnizeaz\u0103 energie pentru epiteliul intestinal, protejeaz\u0103 sistemul imunitar \u0219i elimin\u0103 bacteriile patogene din tractul digestiv. Este, de asemenea, de mare importan\u021b\u0103 \u00een prevenirea cancerului colorectal, deoarece o preven\u021bie adecvat\u0103 minimizeaz\u0103 apari\u021bia cancerului \u00een viitor. Acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 din cauza inflama\u021biei \u0219i a deterior\u0103rii DNA de c\u0103tre produsele metabolice d\u0103un\u0103toare, care sunt responsabile de cre\u0219terea tumorilor. \u00cen studiile cu acest tip de persoane, s-a observat \u00een mod repetat disbioza intestinal\u0103 \u0219i un num\u0103r sc\u0103zut de specii bacteriene. De asemenea, s-a demonstrat c\u0103 o diet\u0103 bogat\u0103 \u00een fibre, acizi gra\u0219i polinesatura\u021bi, produse antioxidante \u0219i probiotice este important\u0103 \u00een acest tip de boal\u0103. De asemenea, putem avea grij\u0103 de suplimentarea cu vitaminele B, vitamina K. Este important\u0103 \u0219i produc\u021bia de vitamine gastrointestinale din alimente s\u0103n\u0103toase. Trebuie s\u0103 \u0219tii c\u0103 inflama\u021bia intestinelor poate fi cauzat\u0103 \u0219i de o microflora intestinal\u0103 s\u0103r\u0103cit\u0103, ceea ce duce la apari\u021bia cancerului de colon.<\/p>\n\n\n\n
Importan\u021ba bacteriilor comensale<\/h2>\n\n\n\n
Bacteriile comensale \u0219i probioticele selectate \u00een mod corespunz\u0103tor au func\u021bii importante \u00een subminarea barierei intestinale, astfel \u00eenc\u00e2t bacteriile patogene \u0219i produsele lor metabolice s\u0103 nu ajung\u0103 \u00een sistemul nostru circulator. Bacteriile bune particip\u0103 la reducerea apari\u021biei infec\u021biilor prin \u00eent\u0103rirea sistemului imunitar \u00een timp ce se lupt\u0103 cu bacteriile rele pentru a concura pentru nutrien\u021bi \u0219i spa\u021biu pe suprafa\u021ba mucoasei. Bacteriile comensale duc, de asemenea, la o sc\u0103dere a pH-ului din intestin datorit\u0103 produc\u021biei de lactat \u0219i de acizi cu lan\u021b scurt, care sunt excelente pentru a neutraliza bacteriile patogene inflamatorii. Recent, din ce \u00een ce mai multe studii arat\u0103 c\u0103 influen\u021ba microbiomului este foarte important\u0103 \u00een formarea imunit\u0103\u021bii dob\u00e2ndite \u00eempotriva inflama\u021biei cronice. Prin urmare, sunt importante testele de scaun, selec\u021bia adecvat\u0103 a terapiei probiotice \u0219i o diet\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Impactul microbiotei asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii<\/h2>\n\n\n\n
![\"](\"https:\/\/consumers-views.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/Depositphotos_73416421_S.jpg\" "\\"\\"")
<\/figure><\/figure><\/div>\n\n\n\nPe de alt\u0103 parte, o diversitate bacterian\u0103 sc\u0103zut\u0103 \u00een tractul gastrointestinal este foarte des diagnosticat\u0103 la persoanele cu boli inflamatorii intestinale. Acest lucru duce, de asemenea, la o pierdere a func\u021biilor de protec\u021bie, adic\u0103 la incapacitatea de a fermenta fibrele \u0219i la o lips\u0103 de produc\u021bie de acizi gra\u0219i cu lan\u021b scurt importan\u021bi, precum \u0219i la o evolu\u021bie mai proast\u0103 a bolii. Inflama\u021bia din intestine este un teren de reproducere ideal pentru bacteriile patogene, care nu sunt benefice pentru s\u0103n\u0103tate \u0219i provoac\u0103 infec\u021bii virale.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen cazul sistemului cardiovascular, influen\u021ba microbiomului este dubl\u0103. Influen\u021ba sa bun\u0103 const\u0103 \u00een reglarea lipidogramei, ceea ce duce la o cre\u0219tere a colesterolului bun HDL \u0219i la o sc\u0103dere a trigliceridelor. S-a dovedit c\u0103 tulpina Lactobacilli ajut\u0103 la eliminarea colesterolului r\u0103u din vasele de s\u00e2nge. Acest lucru poate func\u021biona \u0219i \u00een sens invers, deoarece un exces de bacterii rele duce la producerea de plac\u0103 aterosclerotic\u0103, care poate provoca un atac de cord sau un accident vascular cerebral \u00een viitor.<\/p>\n\n\n\n
Tulbur\u0103rile metabolice cauzate de lipsa bacteriilor bune din intestin pot duce la apari\u021bia diabetului de tip II. Studiile \u0219tiin\u021bifice au demonstrat c\u0103 bacteriile intestinale sunt implicate \u00een metabolismul glucozei. \u00cen plus, s-a dovedit ce tulpini sunt responsabile de dezvoltarea bolii \u0219i ce tulpini o inhib\u0103. \u00cen ceea ce prive\u0219te s\u0103n\u0103tatea, microbiota intestinal\u0103 este legat\u0103 de diabetul de tip II din cauza homeostaziei glucozei \u0219i a rezisten\u021bei la insulin\u0103 \u00een organe precum ficatul, mu\u0219chii \u0219i gr\u0103simea. Microbiota \u0219i produsele sale regleaz\u0103 hormonii \u0219i enzimele intestinale care inhib\u0103 rezisten\u021ba la insulin\u0103 \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc toleran\u021ba la zah\u0103r.<\/p>\n\n\n\n
Bacteriile intestinale bune au, de asemenea, un impact asupra artritei reumatoide, deoarece con\u021bin microorganisme care afecteaz\u0103 sistemul imunitar. Un dezechilibru la nivelul intestinului duce la apari\u021bia multor boli, chiar \u0219i a AR. \u00cen aceast\u0103 afec\u021biune, cavitatea bucal\u0103 este, de asemenea, studiat\u0103 pentru microflora sa \u0219i rolul acesteia \u00een dezvoltarea bolii. Studiile au ar\u0103tat c\u0103 disbioza are, de asemenea, o mare importan\u021b\u0103 \u00een acest caz.<\/p>\n\n\n\n
Ultimul caz discutat \u00een care bacteriile au o mare importan\u021b\u0103 este obezitatea \u0219i supraponderabilitatea, care sunt flagelul secolului XXI. Mul\u021bi oameni sufer\u0103 de disbioz\u0103, care este cauzat\u0103 de o alimenta\u021bie deficitar\u0103 \u0219i de un stil de via\u021b\u0103 nepotrivit. Acest lucru duce, de asemenea, la o dereglare imunitar\u0103, la o reglare modificat\u0103 a hormonilor intestinali \u0219i la mecanisme proinflamatorii. \u00cen acest caz, merit\u0103 s\u0103 ave\u021bi grij\u0103 de o cheltuial\u0103 energetic\u0103 mai mare \u0219i o diet\u0103 cu con\u021binut sc\u0103zut de gr\u0103simi rele are un efect pozitiv asupra tratamentului obezit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
Bibliografie:<\/h4>\n\n\n\n
- Binek M: Microbiomul uman – s\u0103n\u0103tate \u0219i boal\u0103. Post Microbiol 2012; 51,<\/li>
- Rakowska M., Lichosik M., Kacik J., Kalicki B., The influence of the microbiota on human health, Pediatr Med Rodz 2016, 12 (4),<\/li>
- Nowak, Adriana, Katarzyna Slizewska \u0219i Zdzis\u0142awa Libudzisz. „Probioticele-istorie \u0219i mecanisme de ac\u021biune”. Food Science Technology Quality 17.4 (2010).<\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Microbiomul gastro-intestinal uman este format din peste 1000 de specii de bacterii, iar microbiota intestinal\u0103 este definit\u0103 ca fiind toate bacteriile care tr\u0103iesc \u00een intestinul nostru gros, iar compozi\u021bia \u0219i abunden\u021ba acestora este legat\u0103 de starea de s\u0103n\u0103tate. Microbiomul este alc\u0103tuit din bacterii, dar pe l\u00e2ng\u0103 acestea g\u0103sim \u0219i viru\u0219i \u0219i organisme eucariote. Cercet\u0103rile \u0219tiin\u021bifice […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":28823,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[11],"tags":[],"class_list":["post-28824","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-sanatate","box-post"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/consumers-views.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28824","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/consumers-views.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/consumers-views.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/consumers-views.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/consumers-views.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28824"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/consumers-views.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28824\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28825,"href":"https:\/\/consumers-views.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28824\/revisions\/28825"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/consumers-views.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/28823"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/consumers-views.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28824"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/consumers-views.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28824"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/consumers-views.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28824"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}